Despre Pîncota

Pâncota (în maghiară Pankota, în germană Pankota) este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România, situat la 37 km de municipiul Arad, în zona centrală a județului, la contactul Câmpiei Aradului cu Munții Zarandului. Localitatea are un teritoriu administrativ cu suprafața de 70,9 km2. Orașul are în administrare și localitatea rurală Măderat.

AȘEZARE

Orașul Pâncota din județul Arad, se află în partea de sud-vest a depresiunii Zărandului, în extremitatea nordică a Podgoriei Aradului. Prin localitate trece pârâul Sodom, ce izvorăște din Munții Highiș aflat le 25 km de Pâncota. Câmpia Tisei, parte a Câmpiei Aradului, este întreruptă de ivirile vulcanice din partea de NE a orașului.

Localități limitrofe sunt la nord Zărandul și Seleușul, la est Târnova, la sud Șiria, iar la vest Sântana.

Potrivit tradiției locale, vechea vatră a localității era la poalele Dealului Pelegului, la "Ogrăzile Vechi". Preotul romano-catolic, Șerban din Ineu, menționează de altfel, într-una din însemnările sale, că numele de Pâncota ar deriva din cuvintele latine știpan cubitum care ar însemna colț de deal sau terminarea dealului.


Viile-Pincota-Maderat

ETAPA BENEDICTINĂ

Prima mențiune cunoscută a localității Pîncota apare într-un document din anul 1177, unde este amintit "satul abatelui Pâncotei". Din anul 1363 se cunoaște sigiliul Pâncotei având inscripția: "Sigillum Hospitum de Pâncota" localitatea având statut de târg.

Abația se află în locația care este cunoscuta acum de localnici ca "Cetatea turcească".

Cuprindea patru turnuri de apărare în colțurile gardurilor cetății, o mănăstire, o biserică și mai multe clădiri pentru magazie, grajduri, hambar și locuințele preoților romano-catolici. Pentru apărarea mai eficientă a cetății era înconjurată de șanțuri adânci cu apa.

Abația a fost distrusă definitiv de către turci în anul 1565.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

ETAPA DIETRICH SZULKOWSZKY

Coloniștii au fondat Pîncota Noua, actuala locație a orașului. Prima stradă locuită a fost actuala strada Mărășescu, cunoscută de bătrânii satului și azi ca Luxemburg. În anul 1806 au început construirea bisericii Romano-Catolice din pietrele abației. Tot din ruinele cetății au fost construite, școala confesională (1809), magazia de lângă primăria actuală, pivnițe, fundații de case.

Domeniul Pâncotei cu satele din jur a fost cumpărat de Baronul Jozsef Dietrich în anul 1805. El a construit castelul în stil baroc, care i-a fost reședință de vară. Castelul a avut un parc uriaș cu pomi ornamentali, flori și fântâni arteziene care se întindeau pe actuala suprafață a parcului și a liceului. În perioada revoluției 1848-1849 Dietrich era în America de unde a adus 4 pomi de Sequoia Gigantera, pomi care trăiesc peste 4000 de ani. Arbuștii au fost plantați în Măderat și pot fi admirați doi din ei. Baronul Dietrich avea o fiică care s-a căsătorit cu prințul polonez József Szulkowszki. Prințul a moștenit toata averea baronului după moartea acestuia din anul 1855.


Viile-Pincota-Maderat

SCURT ISTORIC AL ORAȘULUI

ORA ET LABORA (latină) ROAGĂ-TE ȘI MUNCEȘTE este motto-ul ordinului călugărilor benedictini. Ordinul a fost fondat de călugărul Benedict de Nursia în anul 529 la Montecassino - Italia. Reprezintă cel mai vechi ordin călugăresc din lume. Principiile benedictinilor au fost: evlavia, supușenia, ruga și munca. Prin construcții de biserici și mânăstiri, prin defrișări și agricultură, școli și instituții, benedictinii au fost adevărații educatori-pionieri ai Europei Evului Mediu.

Călugării  benedictini s-au stabilit și în PÎNCOTA, la ordinul regelui maghiar Bela al III-lea, în anul 1177, au construit o  mănăstire, au lucrat pământul, au plantat viță de vie deoarece acest ordin Romano-catolic permitea consumul vinului la ceremoniile religioase.









ETAPA TURCEASCĂ

În anul 1565 turcii au asediat și au dărâmat cetatea Pâncotei. Ocupația otomană a durat 130 de ani, când în anul 1695 au părăsit localitatea, distrugând totul ce a mai rămas în picioare. Povestea amintește că la plecare au luat cu ei 8 băieți pentru a-i transforma/educa în ieniceri, soldați de temut ai armatei turcești. Într-un act de danie-document din anul 1651 al regelui maghiar Gheorghe Rakoczy al II-lea se amintește că Pîncota este o localitate părăsită, iar în anul 1726 regele Carol al III-lea a donat localitatea prințului Raynald de Modena. Acesta cedează teritoriul deoarece era nelocuit. În perioada turcească s-a construit la poalele dealului Pelegu o baie turcească deoarece acolo era un izvor de apă caldă. La plecare au astupat izvorul.



Castelul Dietrich Schulkowsky

Căi de access

Cu mașinaCu autobuzulCu trenulCu avionul

- drumul județean DJ709 Arad-Pâncota (39,6KM). (vizualizează ruta pe harta Google)
- drumul județean DJ708B Păuliș (E68)-Pâncota (27,3KM) - Drumul vinului (vizualizează ruta pe harta Google)

- Arad-Pâncota (41,0KM) (consultă mersul trenurilor -  program și tarife) (Notă: pe site-ul mersul trenurilor în formularul de căutare se scrie Pincota (în loc de Pîncota/Pâncota) ).

- Aeroportul Internațional Arad (website)

- Aeroportul Internațional Timișoara (website)

CLIMA

Oraşul Pâncota se afla situata în provincia climatului temperat-continental moderat cu influențe oceanice, caracterizat prin ierni nu prea friguroase și veri calde.

Temperatura aerului

Temperatura medie anuală a aerului la Pâncota se menține în jurul valorii de 10,8°C.
Analizând situația temperaturii din luna ianuarie, cea mai rece luna din an, se observă că valorile termice anuale oscilează între 0,3 și 1,5°C, fiind mai ridicate decât în Câmpia Română sau Podișul Moldovei, constituind un indiciu al caracterului moderat al iernii.

Faptul că în această parte a țării iernile sunt mai blânde ne-o dovedesc și valorile termice din celelalte luni ale sezonului rece ( 0,9°C pentru luna decembrie și +2,5°C pentru luna februarie). Media multianuală a temperaturii aerului, calculată pe întreaga perioadă a sezonului rece este de 0,9°C.

Luna iulie, apreciată drept cea mai călduroasa din an, se caracterizează prin valori termice ridicate, cuprinse între 28°C și 31°C. Media multianuală a temperaturilor în această lună se menține în jurul valorii de 20,3°C.

Primul îngheț a fost semnalat în ultima decadă a lunii septembrie (29 septembrie) iar ultimul în decada a treia a lunii mai (21 mai).

Perioada de îngheț posibil atinge 134 zile anual. Din observațiile efectuate rezultă că cele mai multe zile de îngheț se înregistrează în luna ianuarie (27-28 zile în 1975) și decembrie (17-18 zile în 75). Numărul zilelor fără îngheț se ridică în medie la 215-220 anual, față de 172 în podișul central moldovenesc, sau 182 în Bărăganul ialomițean, situând orașul Pâncota printre localitățile țării cu cele mai multe zile cu valori termice pozitive.

Studiul regimului termic ne permite să apreciem că iernile nu sunt prea friguroase, iar că durata sunt destul de scurte, trecerea de la primăvara la vară făcând-se adesea brusc. Toamnele sunt de regula lungi și călduroase, favorizând ajungerea la maturitate a culturilor târzii și recoltarea acestora.

Regimul vanturilor

Deplasarea maselor de aer în regiunea noastră prezintă direcții și intensități diferite în funcţie de anotimp, caracteristice fiind vanturile de dominantă sud-sud-estică, și nord-nord-vestică, a căror frecvență oscilează între 45% și 60%.

Situația vanturilor pe anotimpuri după direcția de bătaie :

Iarna bate vântul de SE care vine dinspre culoarul Mureșului și aduce de obicei vreme uscată. Când bate vântul dinspre nord, acesta aduce zăpadă și vreme rea.

Primăvara sunt frecvente vanturile de NV și SE. Cele de NV aduc bruma și înghețuri târzii de primăvară, furtuni însoțite de ploi și grindină.

Vara bat vanturile de E și SE. Cele de E aduc de regulă ploi bogate. Prezența masei montane în apropiere intensifică procesul de condensare generând ploi abundente caracteristice sfârșitului de primăvară și începutului de vară. Mai rar, în timpul verii bate vântul de NV, aducând averse de ploaie însoțite de furtuni și grindină.

Toamna sunt frecvente vanturile de SV care aduc vreme frumoasa, și cele de V care aduc ploi mărunte sub forma de burniță. Când bate vântul de NV, acesta aduce brumă și îngheț. Din studiul regimului și al frecventei vanturilor rezulta că cele mai multe daune culturilor agricole sunt aduse de vânturile de NV care afectează de regula tinerele răsaduri, pomii fructiferi, vița de vie și culturile neajunse la maturitate toamna.

 Precipitațiile

 Dependența de circulația generala a atmosferei, de configurația și dispoziția reliefului, nebulozitatea aerului prezintă caracteristici diferite. Astfel, pe pantele vestice ale munților Zarandului expuse maselor de aer umed de proveniență atlantice antrenate de circulația vestica se înregistrează un grad de nebulozitate mai ridicat față de părțile mai joase ale câmpiei, unde acesta este mult mai redus. Către sfârșitul primăverii și începutul verii, că urmare ascensiunii aerului umed, creste nebulozitatea, se intensifica dezvoltarea norilor iar precipitațiile sunt mai abundente.

RELIEFUL

Puține din localitățile județului Arad au un relief atât de armonios constituit că orașul Pâncota. De la crestele împădurite ale masivului Highiș-Drocea, care în partea de SE a satului Măderat, în dealul Cioaca, ating 342 m, și până la canalul Matca din partea de vest a teritoriului, relieful coboară neîntrerupt, mai întâi în panta abruptă, apoi tot mai domoală, atingând în vecinătatea acestui canal altitudini între 80 și 100 m.

Amplasat în partea de sud-vest a depresiunii Zarandului, teritoriul localității noastre are o geneză similară cu a acesteia, fiind format pe seama unui masiv hercinic scufundat.

Structura geologică de suprafață este alcătuită în cea mai mare parte din depozite cuaternare (nisipuri, pietrișuri, argile) Grosimea acestor depozite variază între 50 și 100 m.

Existența unor depozite de argilă bine dezvoltate, exploatate sistematic și rațional, a permis apariția pe aceste meleaguri a unei industrii prelucrătoare, reprezentata prin fabrica de cărămizi. Existența acestei întreprinderi explică în bună măsura faptul că la Pâncota cea mai mare parte a construcțiilor este realizată din cărămidă arsă.

Prezența rocilor vulcanice a facilitat deschiderea unor cariere care au funcționat multă vreme, furnizând materialul necesar pentru pietruirea unui număr însemnat de străzi, precum și piatra necesară pentru fundamentul multor construcții.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localității reprezintă o unitate morfo-structurală bine definită.

În cadrul acestei unități, diferențele de altitudine nu sunt prea mari (342 m în dealul Cioaca Măderatului, 80 m în zona joasa din nord-vest-ul orașului.

Marea netezime a reliefului și mica adâncime la cere se găsesc pânzele freatice determină băltirea acestora la suprafață, vreme îndelungată în timpul primăverilor ploioase, împiedicând desfășurarea lucrărilor agricole pe terenurile cultivate sau degradarea pășunilor.

Văile aici sunt slab schițate în relief, iar panta de scurgere redusă da impresia că apa stă mai mult pe loc decât curge. Pentru punerea în valoare a acestor terenuri s-au efectuat încă din a doua jumătate a secolului trecut vaste lucrări de hidro-ameliorații în vederea eliminării surplusului de apă.

Lipsa dealurilor piemontane la contactul masivului Drocea cu câmpia în aceasta zonă s-ar datora fie unei subzistențe locale, fie poziției piemontului montan între cele două mari artere hidrografice, Mureșul și Crișul Alb, care atrase de ariile mai joase din valea Tisei, n-au mai putut colmata sectorul dintre cele două mari conuri de dejecție construite de Crișul Alb la N și de Mureș la S. 


Stema oficială a oraşului Pâncota
Stema oficială a oraşului Pâncota a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 128/2012. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roşu, se află o cetate, de argint, zidită negru, crenelată, cu două turnuri dreptunghiulare laterale, având două ferestre. În bolta porţii deschise s-a plasat o cruce de aur care asupreşte o semilună, de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un pal, de argint, încărcat cu un caduceu, negru, flancat dreapta-stânga de câte un butuc de viţă-de-vie cu frunze şi struguri, încolăcit pe un arac, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate
Poarta de cetate simbolizează cetatea Pâncotei, construită în secolul al XIV-lea. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea. Caduceul semnifică activitatea comercială desfăşurată în oraş. Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.